Iulie 2010
Nopti albe in Antalya

O săptămână cât ...1001 de nopţi

(Jurnalul de mămică de trei brebenei la poarta poveştilor dinspre trecut, cu prezent şi spre viitor, 21-29 iunie 2008)

Argument
Cum s-au făcut destul de mărişori, după ce Anuca a luat examenul să intre în clasa întâia, ne-am hotarât să îi ducem în vacanţă pe toţi trei, cu bunicuţa noastră, Mamaia, într-o poveste din seria celor 1001 nopţi.
Din grupa sa mijlocie, Nikita aflase cum este să zbori cu avionul, să te întreci cu norii. Roua venea dintr-o vacanţă continuă într-alta, căci abia făcuse trei anişori...
Aşa că, după repetiţii prelungite  de zbor şi vacanţă, ne-am pregătit de aventura vacanţei noastre.

Ziua Intâia – Primul zbor

Aeroportul, zborul, norii, îngeraşii pe care aşteptau copii să îi vadă după fiecare nor, i-a obosito-adormit pe copii şi Mamaia – începători la zburatul cu avionul.
Ne-am îndreptat către Turcia, Side. Emoţiile drumului nou şi necunoscut, a hotelului în care vom ajunge, povestea către copii despre cum va fi, despre mare, delfini  şi broaşte ţestoase, poneii din pliant, fântânile dorinţelor care abia aşteptau să fie văzute ne-au trecut de porţile Orientului către Alibey Club.

Construit în forma unui grup de conace turceşti, cu grădini suspendate,  la Club Alibey ne-au primit cu zâmbete curate, bomboane roşii la recepţie, apă rece în pahare cu broboane. Bagajele ni le-au dus cu maşinuţele de golf care i-au fascinat pe copii.
A ce miroase  aerul? Mirosul din aer nu l-am avut  în pliante. Nu miros, ci Parfum. Leandrii sunt copaci? Grădinile în care ne aflam aveau parfumul tuturor culorilor, leandrii înfloriţi, portocalii, copacii cu iasomii...
Zâmbind evlavios, Mamaia ştie de acum cum or arăta grădinile Raiului... Camerele noastre au ficuşi la ferestre şi mozaic pictat cu albastru în baie. Cerdacul este din lemn de culoarea mierii. Ne–au lăsat o fructieră cu corcoduşe verzi uriaşe, piersici parfumate, pere pergamute şi vin roşu în cameră. Mulţumim frumos.

 

Ziua a doua – Trezirea în mijlocul poveştii

Ne-am orientat prin grădini căutând marea, să ajungem devreme pe plajă. Am trecut pe străzi cu tăbliţe şi nume, săgeţi, către mare. Oameni harnici udau grădinile. Şi ne zâmbeau. Le-am zâmbit şi noi, în căutarea mării. Plaja - cu nisip portocaliu, lungă, cu şezlonguri şi umbrele cu streaşină din lemn. Marea verde şi limpede. Uite digul cu pescăruşi.  Da, e cel din poză. Uite şi un leagăn pe plajă. (…)
Deja arde soarele, mergem să mâncăm. Vom alege  restaurantul cu arcade pictate, miroase îmbietor. Aşa de multe feluri că trece o veşnicie până ne hotărâm ce mâncăm la prânz, şi una şi mai mare până ajungem la îngheţaţă cu fistic. Parcă am fi într-o revistă, aşa de felurit este bufetul, bucătarii cântă şi gătesc în faţa noastră, ne îmbie, ne umplu farfuriile. Salatele sunt aprope vii, aşa de verzi-roşii-portocalii sunt construite ca nişte ikebane.  Peştişorii din farfurie trebuie să fi fost cei de aur, căci au început să ni îndeplinească dorinţele....
Zaharicalele şi cofeturile sunt cele cu care încep copiii, căci înţelegerea noastră de acasă a fost Cu măsură, voi mă ascultaţi şi noi îl lăsăm acasă pe SĂ NU...
Dormim la prânz, cu uşa de la cerdac deschisă, să auzim greierii. Şi joaca de la piscină a copiilor căci nu dormim mult, nu-i aşa?
Seara avem spectacolul Frumoasa şi Bestia în Amfiteatru, un musical frumos că ne ţine treji până la zece jumate. Jumătate din auditoriu e cooptat până la sfârşit pe scenă. Nikita, şi el. Restul – cântă. Roua picoteşte pe umărul meu, Anuca a învăţat repede şi perfect variantele de la Kindercocktail. Mamaia e copil din nou, cântă într-o limbă pe care nu o ştie, dar îi place.  E frumos la marea asta, nu mi-am imaginat c-o să fie aşa. Uite stelele.
Parfumul e şi mai puternic, de flori şi fructe, se aud muzici mici peste tot,noi plecăm la culcare. Au adormit zâmbind. În cerdac este un cuib de rândunele. Grădina are felinare. Cu fluturi de noapte.

Ziua a treia – Îngheţată, îngheţată, îngheţată...

Deja ne-am destins, drumeţim în continuare prin grădini, spre plajă, piscină, cofetărie, cafenea,  să descoperim Kinder Club, să ne programăm pentru lecţiile de tenis, să ne plănuim unde ne dăm în AquaPark, care este programul de animaţie, ce fel de cartele ne trebuie pentru prosoape şi care pentru restaurante, unde să asculte Mamaia muzică retro, dar... Ce-i asta?  ICECREAM BAR. Nu era trecută în catalog. Putem mânca cinci îngheţate – de mentă, vanilie, mango, ciocolată şi scorţişoară??? Potşi cu sos de banane caramelizate? Eu nu mai merg la plajă, pot să rămân aici?Aceastadin urmă este...Mamaia. (Nb  - Recordul Mamaii a fost de 12 îngheţate într-o zi. Fără roşu în gît, căci a fost cu-voie-bună. ) Bine, bine, îl trecem în programul zilnic. Mami are să vrea cafea turcească. Ce frumoasă e ceaşca ta, are exact aceleaşi modele cu cele de pe fîntâna de ceramică de lîngă copacul cu flori de iasomie, nu-i aşa? Chiar aşa, bună observaţie.

Ziua a patra – Lampa lui Aladin

Ce sunt palmierii aceştia care au fructe portocalii şi ciorchini galbeni parfumaţi? Fac curmale? Banane în copac, cu flori mici gălbui şi parfum de Cacharel?  Uite ceaşca şi ceainicul din spectacolul de aseară pe alee. Uite, sunt vii, apa curge mereu. Sau e ceai?Asta nu este lampa lui Aladin? Uite castelul prinţeselor. Dar... în turnul castelului este restaurant? Putem să  merge şi noi? Unde să facem shoping, am carneţelul cu lista de Ce-ne-trebuie. Anuca, e prea lungă, hai să vedem... Da, da, mergem doar noi două să vedem cele 5 cupole pictate cu aur, au şi găuri în tavan prin care se vede cerul. Şi norii, nu-i aşa,mami?
Şi... oamenii aceştia pictaţi şi costumaţi care ne zâmbesc peste tot, te cunosc? Sigur că da, ne-au aşteptat şi vor să fie prietenii noştri. Şi chelnerul căruia pot să îi cer bere neagră... Nikita!... Bine, bine, suc de .... ce sunt astea cu seminţe ca inimioarele, rodii, da, suc ca de sânge, bleac... Da, mami, bine, e sănătos.... Şi bunicel. Se poate şi....trei îngheţate pentru mine? Bine, bine,nu doar pentru mine, le împart cu fetele...

Ziua a cincea – Parcul de apă

În fiecare zi l-am încercat, puţin câte puţin. După negocieri intense, astăzi nu dormim la prânz şi stăm în apă cât vrem noi. Nikita vrea la corabie, să lanseze tunurile de apă, Mamaia nu e periculos? Nu Anuka, pentru tine stau cu inima la gât că topoganul pe care l-ai ales e cam spiralat. Şi lung... Dar... mă lansează direct în apă. Şi e ROZ. Stai matale cu Roua la piscina de bebeluşi, cu topoganul în formă de caracatiţă, cu plaja construită cu nisip, uite, avem şi formele cu noi. Pluta de scoica roz o umflam? Nu o s ă alunecaţi, piscina  are fund de nisip. Nikita, nu la piscina pentru adulţi. Bine, bine, nu mi-ai spus că sunt mare, vreau pe topoganul uriaş cu pluta galbenă. Nu, este pentru adolscenţi, mămici şi tătici. Şi eu sunt adoles...cum? Nu, mai ai de crescut. Bine, o să mănânc tot de acum. Ce duşuri cu balene şi delfini. Şi păpădia aceasta din apă, parcă ne face masaj.... Da, mamaia, ca la băi...
Parcă suntem într-o poveste. Piraţi, zâne, fluturi, ciupercuţe, buburuze, elfi, cerbi, piticuţi,  redevenim copii şi ne bucurămde toate celea, de frunze, de muguri, gusturi şi amintiri de vremuri bune, de altădat.
Bucatele de lângă piscină au altă savoare şi gust după atâta bălăceală. Soarele i-a rumenit pe brebenei ca pe cireşe. Mamaia s-a înmuiat de atâta bine şi este parfumată ca un cozonăcel. De la crema de plajă, spune ea. Astă seara avem şedinţă pentru tablouri retro, vom poza în piaţa mare cu turnuleţe şi creneluri. După – îngheţatăşi cafea. Încercăm restaurantul din turn, care este oau, panoramic, rotund cu sticla de jur imprejur, ca un observator astronomic. Mâncarea bio. Are atîtea culori...Vedem spectacolul din amfiteatru de sus. O mică parte din el. Căci, osteniţi de soare şi apă, eroii noştri au adormit pe scaune...

Ziua a şasea –  Ziua Imperiului Otoman

Deja joacă tenis de-adevăratelea, de câteva zile bune. Terenurile uriaşe roşii  îi fac să pară şi mai mici cu rachetele în mânuţe. Nikita este mezinul grupei şi argint viu. Teacher îl socoteşte asistentul lui, i-a dat şi o medalie. Cu care a început să şi doarmă.
Anuca deja este în ritm şi îi place. Au cunoscut-o pe Olga-cea-frumoasă, cu rochiţica de tenis ca o volbură albă, nas cârnuţ şi cărlioţi arămii. Nikita îi ajunge până la talie şi cu ochi emoţionaţi îi vobeşte. Şi ne năuceşte cu poveştile lui depre ea. Bunica ei o aşteaptă la barul de lângă teren. Bunica este misterioasă, că toate bunicile, căci are pantaloni, ochelari cu dioptrii mari, cilindrici, şapcă de Gavroche şi vorbeşte gros. Râde tare, plin şi are dinţii galbeni. Nu e bunica Olgăi, este bunicul ei. Nu vezi că fumează ca un tren? Ba e bunică, are unghii roşii. Şi citeşte dintr-o carte chineză. Ba e în limba arabă. Sau în limba rotundă, spune Roua.
Uite o cămilă, cu copilul ei. Şi uite şi bona ce batic roşu are. Ha, ha, ha, copilul de cămilă are pampers! Şi mămica la fel! Mami, unde se duc? Parcă se duc spre camera noastră. Da de unde, se duc la restaurantul cu peştişori în geam. Sau... parcă la piscină. Va fi o surpriză. (…)Ne îmbrăcăm special pentru o seară specială: seara otomană.
Ce forfotă! Unde suntem? Parcă e Bazar, şi parcă e în Obor. Condimente, fete cu bănuţi în păr, cămila-cu-bebe-şi-bonă, broaşte ţestoase, doamne-care-fac-pâinici-cum-am-făcut-noi-fursecuri-în-Austria, băieţi cu ceasuri multe, de vânzare, doamnă-cu-colier-de-şerpi, tricouri, halate de baie, mărgele mărgelate, mere în zahăr candel, pe băţ, putem gusta chiflele ţuguiate, ne-a luat gura foc, îngheţata în valuri este frământată de un domn rotofei cu strungăreaţă şi mustăţi de baron răsucite cu sirop de zahăr, răsucită, bătucită, învârtită, aruncată în tingiri arămii, împărţită copiilor în pocaluri de fistic si cranţ bun de tot. Baclava, fistic fistichiu, sarailii, halva, seminţe uscate, sarmale reci, mirodenii  în miere. Ne-am plimbat cu cămila-mamă, am gustat tot-tot, am atins şi ce-am avut voie şi ce nu, am cumpărat şi ce ne-a trebuit şi ce nu, am cântat din toate instrumentele, pe încercate, ne-am jucat şi ne-amvoioşit.
Mami, putem să stăm până mâine aici. Putem să facem şi acasă asta?  
Foc de artificii din piscina centrală, dansatori care aruncau focuri din gură, culori şi feerii ce nu le vom putea uita, nici repeat acasă. Să ne ţină până la anul. Tot clubul s-a trnasformat într-o poveste cu turbane, iatagane, cadâne, dervişi, cofetari, bucătari, oglinzi, palate… Mamaia surâdea, ştiind ce poveste de top ne va spune iarna, cu noi culcuşiţi în pătuceane…

Ziua a şaptea  - Ziua Mamaiei

Astăzi uramm La mulţi Ani!  Sărbătorim cu bucurie pe Zâna copilăriilor noastr, Mamaia. Avem flori în toţi copacii, marea este astăzi superbă, rândunelele planează pe luciul pisinei, am văzut un bondar frumos ca un colibri, două şopârle. Totul cântă cu noi pentru Mamaia, cu bucurie. Am programat-o, când dorm copiii, la masaj de relaxare Thai şi aromoterapie.  Iarăşi îngheţată de vanilie cu cataif alături, de fistic. Nikita, ia-ţi cireşele de la urechi, că eşti băiat şi trebuie să fii serios, ca tati. Când o să fii tătic ce or să spună copiii tăi de asta? Ana –Ana, sunt în VACANŢĂ. Şi sunt pentru Mamaia, Mamaie, vrei cireşele?
Mamaia venit plutind după somnul zâmbitor, de după amiază, al brebeneilor. Deasupra pamântului 20 de centimetri, spune ea.  Când o să mă duc în Rai, ştiu ce să cer. Nu mă mai doare nici un oscior. Îmi doresc să ţină bucuria asta măcar până la anul, când revenim, tot aici, da?
Seara festivă,grecească,la restaurantul de pe plajă. Scaunele imbrăcate în huse perlate-perlate, cu flori în pahare de şampanie pe masă. Parcă ştiau de sărbătoarea noatră. Aveam în secret, în poşetă, lumînărica pe care să îi cântăm Lamulţiani Mamaiei.
Am terminat cina în briza uşoară, soarele portocaliu aduna pescăruşii ca o arcadă, şi....
Happy Birthday to you! Very happy birthday, Mrs. Ciobanu!
Ne-au copleşit, surpriza şi bucuria. Şampania a scos un pocnet de celebrare mămăiască, tortul de fructe uriaş avea o artificie. Şeful de restaurant şi chelnerii, eleganţi şi frumoşi, au felicitat-o pe Mamaia care, emoţionată, credea că este doar o iluzie. Pentru mine? De unde ştiau? Uite, suflu acum în lumânare. Spune-le tu în limba lor că le mulţumesc, frumos de tot. Şi acestea, ce sunt, baloane albe, ce multe sunt, chiar au pus 78 de baloane? Ce să fac cu ele, să îmi pune dorinţe şi să le las să zboare?Aşa este la ei? Ce obicei frumos, mulţumesc că am prins 78 de ani să văd atâtea frumuseţi.
Brebeneii şi-au împărţit baloanele şi le –au lansat, cu chiote şi râsete zglobii. S-au înălţat, cu toate inimile la un loc. Le-am urmărit, smălţuite pe cer până târziu.
Nu-i aşa că se duc la Doamne Doamne şi le face nori? O să le vedem din avion?
O să le păstrăm, plutitoare, în amintirea noastră alături de aburul nostru de Bunică-Zână. Lamulţiani!

PS 12 mai 2009
Ne-am făcut rezervarea pe Alibey cu early-bird,  plecarea din 22 iunie cu 1 iulie, avion Airbas 32o mare, nou şi frumos. Mamaia are o singlă, noi, cu copii – o familyroom, cu specificaţia Vila 312, cu cuib de rândunele în cerdac.
Prognoza meteo e excelentă pentru această perioadă! De data asta mergem şi la concert în amfiteatrul oraşului vechi, şi facem şi excursie privată de o zi cu yachtul pe coastă.
Brebeneii sunt bucuroşi, am început  operaţiunea Facerea bagajelor cam de la 1 mai. Avem probleme cu costumele de baie, că ne-au rămas mici, dar le punem pe Shoping List-ul Anei Maria.
Mai am încă lumânărica de sărbătorire în poşetă...
(va urma)

Ziua a opta – Timpul s-a oprit în loc

Ziua a noua – Hamam

Ziua a zecea - Cataif cu fistic


Link Travelio

Teztour Membru Anat